DATE GENERALE
Denumirea oficială: Republica Suriname
Ziua naţională: 25 noiembrie
Suprafaţa: 163.820 kmp
Populaţia: 440.000 loc. (2004) - 37% indieni, 31% creoli, 15% indonezieni, 10% marrons (negri)
Densitatea populaţiei: 2,97 loc./kmp
Sporul natural: 12,6
Speranţa medie de viaţă: 74 ani la femei şi 68 de ani la bărbaţi
Analfabetism: 5%
Populaţie urbană: 76,1%
Capitala: Paramaribo (244.000 loc. - 2004)
Limbile vorbite: olandeză (limbă oficială), engleză, javaneză, sranang tongo (taki-taki)
Moneda: Dolarul surinamez
Religia: hinduism (27,5%), protenstantism (25,2%), Catolicism (21,1%), islamism (19,7%) - 2000
Cele mai mari oraşe: Nieuw Nickerie, Lelydorp, Apoera, Moengo
Cel mai mare lac artificial: W.J. van Blommestein
Cele mai lungi ape curgătoare: Suriname, Courantyne, Maroni
GEOGRAFIA ŢĂRII
Suriname, nume oficial Republica Suriname, este o ţară situată în nord-estul Americii de Sud. A fost cunoscută anterior sub numele de Guyana Olandeză pentru că a fost mult timp colonie olandeză.
Geografic, se găseşte în partea de nord-est a Americii de Sud între Guyana Franceză la est şi Guyana (cunoscută anterior ca Guyana Britanică) la vest. La sud, Suriname se învecinează cu Brazilia, iar la nord cu Oceanul Atlantic. Granţele extrem de sudice cu celelalte două "Guyane" sunt disputate de-a lungul răurilor Corantijn şi Marowijne. Este cel mai mic stat suveran, atât în raport cu populaţia cât şi în raport cu suprafaţa din America de Sud.
Situat pe scutul Guyanei, ţara poate fi divizată în două regiuni geografice. Zona nordică, zonă joasă de coastă (pe linia Albina - Paranam - Wageningen), este cultivată, şi majoritatea populaţiei locuieşte în această zonă. Partea sudică este prezentă pădurea tropicală şi, spontan, vegetaţie de savană de-a lungul graniţei cu Brazilia, acoperind aproximativ 80% din teritoriul Suriname-ului.
În Suriname se găsesc două lanţuri montane; Munţii Bakhuys şi Munţii Van Asch Van Wijck. Julianatop este cel înalt vârf din ţară cu o înălţime de 1286 de metrii peste nivelul mării. Alte vârfuri montane sunt Tafelberg (1026 m), Kasikasima (718 m), Goliathberg (358 m).
ISTORIA ŢĂRII
Suriname a fost descoperită de spanioli. În 1499, pe ţărmul său au debarcat Alonso de Ojeda şi Amerigo Vespucci.
În vara anului 1667, navigatorul olandez Abraham Crijnssen, care naviga sub pavilion fals, a ocupat oraşul Paramaribo, aflat sub stăpânire britanică. Câteva săptămâni mai târziu, ambele puteri au semnat o înţelegere la Breda, în urma căreia Suriname a trecut sub controlul Ţărilor de Jos, care au dat, în schimb New Amsterdam-ul (New York-ul de azi). În secolul al XVII-lea, noii conducători au dat ordin ca pe plantaţiile locale să fie puşi la muncă sclavii africani. Aceştia au fost trataţi cu mare cruzime, mulţi fugind în pădurile din sudul ţării, unde urmaşii lor, numiţi "marrons" trăiesc şi astăzi. Olandezii au angajat "vânători de capete", a căror sarcină era să îi recupereze pe fugari.
După abolirea sclaviei, în 1863, marii proprietari de pământuri au început să caute o mână de lucru nouă şi ieftină. Au găsit în Asia; posibilităţile oferite de emigrare i-au atras pe indieni şi pe javanezi. Nu este deci de mirare că, în prezent, asiaticii alcătuiesc cel mai numeros grup etnic din Suriname.
De la câştigare independenţei, survenită în anul 1975, fosta Guyană Olandeză poartă numele de Suriname, pe caer îl datorează fluviului care traversează ţara pe aproape întreaga sa lungime.
CLIMA
Fiind aproape de ecuator, Suriname-ul are un climat umed, iar temperaturile nu variază foarte mult în perioada anului. Anul are două sezoane umede, unul din Decembrie până în februarie şi unul din Aprilie până la mijlocul lui August. Temperatura medie multianuală este de 28 °C.
ECONOMIA
Economia Suriname-ului este dominată de industria bauxitei, care reprezintă peste 70% din câştigurile de export. Alte produse de export sunt bananele şi orezul. Suriname-ul a început recent să-şi exploateze rezervele de petrol şi aur. Aproximativ un sfert din populaţie munceşte în agricultură. Economia ţării este dependentă de sprijinul financiar extern oferit de Olanda şi S.U.A.
După construirea barajului Afobaka, care adună apele fluviului Suriname în lacul artificial W.J. van Blommestein (unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din lume), a devenit în sfârşit posibilă producerea unei cantităţi suficiente de energie electrică, necesară uzinelor pentru transformarea bauxitei în aluminiu şi în alumină. De profiturile din această activitate profită cel mai mult concernele americane şi olandeze.
Jumătate din reţeaua de căi ferate a statului, care măsoară 301 km lungime, constă din linii înguste de cale ferată, destinate transportului bauxitei din minele de unde este extrasă.
POLITICA
Republica Suriname este o democraţie constituţională bazată pe constituţia din 1987.
Puterea legislativă este formată din 51 de membrii grupaţi unicameral în Adunarea Naţională, fiind aleşi simultan de către populaţie prin vot, pe o perioadă de cinci ani.
Preşedintele este ales pe o perioadă de 5 ani de către două treimi din votul Adunării Naţionale.
Puterea judiciară este deţinută de către Curtea de Justiţie (Curtea Supremă). Această curte supervizează Curtea Magistraţilor. Membrii curţii sunt aleşi pe viaţă de către preşedinte, care se consultă cu Adunarea Naţională, Consiliul Naţional.
Ţara este împărţită în 10 districte administrative, fiecare la rândul său fiind condus de către un guvernator ales de preşedinte. Acest guvernator poate fi ales sau demis de preşedinte.
DEMOGRAFIE
Populaţia Suriname-ului este estimată la 440000 de locuitori. Peste jumătate din această populaţie este concentrată în capitala de pe malul Atlanticului, Paramaribo. Ţara nu a reuşit să-şi construiască o identitate naţională, deoarece barierele dintre diversele pături ale societăţii sunt încă prea mari. Puterea se află în mâinile creolilor care făceau afaceri cu olandezi încă din perioada colonială. Majoritatea populaţiei este alcătuită din asiatici şi negri, care trăiesc în sudul muntos şi sunt urmaşii foştilor sclavi. Mozaicul de limbi şi religii îngreunează guvernarea ţării. Din această cauză situaţia politică din ţară este una tensionată.
TURISM
Turismul în Suriname este în faza incipientă, însă dacă s-ar face anumite investiţii ar fi o destinaţie foarte interesantă. De văzut în Suriname ar fi lacul W.J. van Blommenstein, cascadele de pe fluviul Nickerie, capitala Paramaribo, litoralul atlantic, sudul muntos, savana etc.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu