Lacul Ciad - Oaza de sub soarele arzător

Lacul Ciad este locul ideal pentru a observa consecintele deşertificării aceste părţi a Africii. În perioada secetelor prelungite, suprafaţa sa se micşorează dramatic. Astfel, în anul 2000, aceasta măsura mai puţin de 1500 de kmp. Un alt efect al secetei a fost împărţirea lacului în mai multe bazine de apă mai mici. În viitor, dacă nu intervin schimbări radicale, este foarte probabil că va seca complet partea lacului situată dincolo de gura de vărsare a râului Chari, responsabil pentru 90% din apele de provenienţă fluvială ale bazinului.


IZVORUL VIEŢII AMENINŢAT CU DISPARIŢIA

Lacul Ciad, un rezervor natural de apă dulce vast şi presărat cu multe insule, este situat în inima Africii la altitudinea de 280 m deasupra nivelului mării, în locul în care se întâlnesc graniţele statelor Ciad, Camerun, Nigeria şi Niger.
Suprafaţa sa variază în mod semnificativ în funcţie de cantitatea de precipitaţii, dar media este de 1500 de kmp. Schimbările de climă survenite în ultimii ani au contribuit la scăderea nivelului apelor în lac.
Cel mai important râu care se varsă în Lacul Ciad este Chari. Deşi lacul este endoreic, acesta pierde totuşi o mare parte din ape ca urmare a infiltraţiei şi a evaporării sub fierbintele soare african. În nord-vest, adâncimea sa este de numai 1 m, iar în sud, acesta atinge 6 m. Adâncimea maximă este de 10,5 m. Lângă ţărmul estic al lacului se află numeroase insule locuite.
În apele Lacului Ciad trăieşte o faună bogată. Cocorii, stârcii şi cormoranii îşi fac cuib pe malurile lacului şi pe insule, unde mai pot fi întâlniţi crocodili şi hipopotami. În desişurile de stuf din partea de nord-vest, trăiesc elefanţi (unicul loc unde aceste animale pot fi întâlnite în afara savanelor).
Secetele catrastofale din anii '70 şi '80 ai secolului al XX-lea au făcut ca o mare parte a lacului sa sece. Acesta s-a retras aproape total de pe teritoriul statului Niger. Creşterea nesimnificativă a nivelului apelor din anii care au urmat nu a pus capăt procesului de secare treptată a bazinului. Salvarea Lacului Ciad, rezervor de o importanţă uriaşă pentru viaţa animalelor, plantelor şi oamenilor (7.000.000 locuitori pe ţărmurile lacului), precum şi pentru agricultura întregii regiuni, face obiectul eforturilor continue depuse de statele limitrofe şi de numeroase organizaţii internaţionale.
De lac se leagă şi numele unui explorator român. Biologul Nicolae Botnariuc, conducătorul primei expediţii ştiiţifice româneşti transafricane din anul 1970, a descoperit, în Lacul Ciad, cunoscuta algă numită spirulină.